A treia zi de greva generala in invatamant le-a starnit, si mai abitir, elevilor, cheful de hoinarit prin oras, prin baruri si Internet cafe-uri. Ieri, exact in orele in care ar fi trebuit sa se afle in banci, scolari de gimnaziu sau adolescenti in ultimul an de liceu, multi chiar cu ghiozdanul in spate, roiau pe trotuare si in magazinele din Centrul Ploiestiului. Unii isi faceau deja „planul de bataie” pentru seara, orientandu-se spre cluburile si barurile din zona, care se aglomerau de la ora la ora.
Cei treziti, totusi, mai de dimineata – ne intrebam oare ce explicatie au dat parintilor in momentul cand au iesit pe usa – au avut un motiv in plus ca la ora pranzului sa ia o gustare la fast-food sau sa stea la o tigara si o bere cu amicii.
Altii si-au invitat „perechea” la plimbare pe Bulevard, iar cei mai nehotarati au sprijinit, ceasuri intregi, canapelele din parcuri.
Credem ca nici nu este cazul sa mai insistam asupra atmosferei care, probabil, se va prelungi pana cand scolile vor fi redeschise. Grave sunt, insa, consecintele, invatamantul prabusindu-se, de la an la an. Cifrele sunt relevante si cutremuratoare chiar aici, in Prahova. S-a ajuns pana la trista premiera ca sute de locuri sa ramana goale in scolile si liceele prahovene din cauza numarului prea mare de corigenti, repetenti si a procentelor scazute de promovabilitate la examene. Abandonul scolar creste alarmant, la fiecare suta de elevi unul nereusind sa termine invatamantul obligatoriu.
Numai de la inceputul actualului an scolar, peste 300 de profesori au parasit scolile, preferand sa plece la cules de capsuni in strainatate sau sa lucreze in alte domenii, in mare parte ca necalificati. Sa mai adaugam ca aproape 300 de scoli nu au, nici la ora actuala, autorizatie sanitara de functionare nedispunand nici macar de o minima dotare.
In aceste conditii, invatamantului i s-a alocat, pentru anul viitor, 3,78 la suta din PIB, procent mai mic decat cel din 2005, cand a fost de 4,31 la suta si departe de promisiunile electorale care vizau alocarea a 6 la suta din PIB, stiuta fiind subfinantarea cronica a sistemului. Invatamantul este singurul domeniu care nu numai ca nu a primit bani mai multi in acest an, ci a fost coborat sub bugetul actual. Suplimentarea cu 1800 miliarde de lei – decisa pe fondul nemultumirilor manifestate in momentul prezentarii proiectului de buget pe 2006 – a dat nastere la alte controverse. Guvernul acrediteaza ideea ca procentul trece astfel de 4 la suta din PIB, sindicatele sustin ca nu se adauga decat 0,06 la suta ceea ce, matematic, conduce doar la 3,84 la suta din PIB.
Oricum ar fi, situatia este cat se poate de grava si se impune sa fie tratata cu seriozitate si luciditate, renuntandu-se la inselatoria presedintelui, care una a declarat in campanie, in numele Aliantei, si alta face acum, cand Guvernul este al aceleiasi Aliante.
Raluca ENE
