O COPIE DUREROS DE PERFECTA A VIETII TINERILOR DE AZI
S-a spus, nu o data, ca viata este un spectacol. Cea mai noua premiera a Teatrului „Toma Caragiu” – „Plastilina” – reuseste sa transforme spectacolul intr-o copie dureros de perfecta a vietii. Mai ales a celei traite de tinerii de azi, un azi inceput dupa 1989. Realizata dupa un text scris, cu putini ani in urma, de un tanar dramaturg rus, piesa aduce sub lupa destine, mentalitati, comportamente dintr-o Europa postcomunista. Poate pentru ca este aproape fara granite, surprinzand realitati dintr-un spatiu extins, textul a fost tradus in numeroase limbi, premiat, publicat in reviste, jucat pe scene importante. Daca veti fi sinceri cu dumneavostra insiva, dupa ce veti urmari aceasta piesa va veti spune, cu siguranta, ca ati vazut, ati auzit sau chiar ati trait scene precum cele jucate de actori. Un cerc, adesea vicios, in care se prindvecini de bloc, colegi de scoala, amici de patimi, parveniti si oameni a caror sinceritate de sentimente si trairi ii autocondamna. Aproape nimic nu lipseste: priveghiul, nunta, lupta pentru supravietuire a unora, snobismul altora, sexul, nebunia, sinuciderea, alcoolismul.
O libertate si un libertinaj amestecate de la grav la obscen; un dramatism cum numai in viata reala se intalneste; o cautare disperata a drumului spre normalitate si dorinta de a intelege ce se intampla; saracia si favoritismul; tradarea si devianta sunt lucruri pe care sigur le veti recunoaste. Si va vor indemna, poate, sa meditati ceva mai mult asupra a ceea ce se intampla cu cei din jurul dumnevoastra, cu propriii copii, cu propria viata. Nu ne credeti ? Acceptam sa ne contraziceti, dar numai dupa ce veti merge la teatru !
Luiza RADULESCU PINTILIE
