Carnea este un produs care nu e recomandat pentru consumul zilnic. Consumarea unor cantitati mari de proteine animale (carne, mezeluri etc.) ce depasesc cerintele zilnice ale organismului nostru pot produce numeroase afecţiuni.
Precum: procese de putrezire, constipatie si otravirea organismului cu acid lactic, oxalic si uric (responsabili pentru bolile de incheieturi, dureri de spate, osteoporoza si alte dereglari de mobilitate).
Carnea in sine nu are gust sau miros, asa incat o prajim, gatim si asezonam pentru a-i imbunatati gustul. In timpul procesarii carnii, aceasta degaja in jur de 20 de substante otravitoare, care pot deteriora vasele sanguine si sistemul nervos. Daca nu mancam cantitati suficiente de salata vegetala odata cu carnea, digestia este incompleta, iar carnea nedigerata ajunge sa putrezeasca in intestine. Procesul de putrefactie creste alcalinitatea intestinului gros, ceea ce conduce la aciditatea sangelui. Mediul alcalin promoveaza dezvoltarea celulelor bolnave (in special canceroase). Cei care consuma carne in exces sunt candidati favoriti pentru cancer.
Consumul excesiv de proteine animale, in special in copilaria timpurie, ne supune riscului de a dezvolta boli ale sistemului imunitar. Scaderea nivelului acestor substante din carne duce la aparitia anemiei ascunse si a bolilor de sange. In mod ironic, diversele alergii, eczeme si alte disfunctii specifice varstei pubertatii sunt cauzate de bunele intentii ale parintilor. Fara a fi constienti, acestia pun in pericol sanatatea copiilorsi deseori includ prea multa carne in dieta.
Filozofia orientala sustine ca fiecare aliment pe care il consumam contine informatii despre locul in care s-a nascut si s-a dezvoltat: clima, expunerea la soare, la razele Lunii etc. Ce fel de informatie ar putea contine carnea? Vremurile in care vitele pasteau pe pasuni verzi au trecut demult. Acum sunt crescute toata viata fara a vedea soarele sau sa respire aer curat. In loc sa manance iarba grasa si suculenta, sunt hranite cu hormoni si diverse tipuri de nutret sintetic.
Atunci cand cumparam o bucata de carne fara forma, nu ne gandim ca odata a fost parte dintr-un animal care a fost ucis prin electrocutare. Este o naivitate sa credem ca animalele nu simt iminenta mortii in ultimele lor momente. In fata agresiunii si manate doar de frica, organismele animalelor ucise produc o mare cantitate de hormoni otravitori, pe care ii consumam mai tarziu, in timp ce ne savuram friptura. Violenta naste violenta – acest vechi adevar este confirmat de rezultatele consumului mare de carne.
In ultimii ani (1999-2002), in Europa de Vest, numarul de cazuri de BVN (boala vacii nebune) a ajuns sa atinga proportii epidemice. Vitele cu BVN trec printr-o degenerare completa a sistemului nervos (sectiuni ale creierului devin spongioase). In industrie au inceput sa se foloseasca proteine animale sub forma carnii si oaselor, cu asta se hranesc mai nou animalele. BVN este un exemplu graitor pentru schimbarile psihologice ce pot fi produse de alimentatia neadecvata. Pentru a preveni raspandirea BVN, cirezi intregi de vite au fost macelarite si incinerate.
