Locuitorii din Catalonia au mers, ieri, la urne pentru a-si alege Parlamentul. O victorie a nationalistilor, care au castigat teren pe fondul crizei economice, ar putea conduce aceasta regiune puternica din nord-estul tarii catre un referendum privind viitorul sau. Pe strazile din Barcelona au fost arborate la unele ferestre drapele catalane,”senyera”, cu dungi rosii si galbene, si drapele ale separatistilor, “estelada”, cu o stea alba pe fond albastru. Nemultumirile din regiune, alimentate de criza economica care a impus sacrificii, s-au acutizat in ultimele luni in regiunea bogata (care aduce o cincime la PIB-ul Spaniei), cu un puternic caracter cultural si lingvistic, trezind vechi frustrari fata de statul spaniol. Liderul nationalist Artur Mas, adus la conducere de o manifestatie monstruoasa organizata la 11 septembrie pe strazile Barcelonei in scandari de “Independenta”, le-a promis celor 7,5 milioane de catalani ca va organiza in patru ani un referendum privind viitorul lor. In fata refuzului Madridului de a acorda Cataloniei autonomia bugetara pe care o cere, presedintele regiunii, in varsta de 56 de ani, a convocat alegeri anticipate, cu doi ani inainte de termen, sperand sa obtina o majoritate absoluta si sa avanseze catre un “stat suveran”. Jocul lui Mas este unul riscant, in conditiile in care ultimele sondaje de opinie crediteaza coalitia lui CiU (Convergencia i Unio / Convergenta si Uniune) cu o majoritate relativa din cei 135 de deputati regionali. In schimb, micile partide separatiste de stanga, multe dintre ele radicale, ar putea progresa. Sondajele de opinie arata ca doua treimi din alegatorii regiunii situate la granita cu Franta vor vota pentru partide de dreapta si de stanga care promoveaza independenta catalana.
Uniunea conservatoare a presedintelui Artur Mas, CiU, este bine cotata, fiind estimat ca va obtine majoritatea locurilor din Parlament, in jur de 62 – 64 din cele 135 de locuri ale Adunarii Regionale, potrivit Reuters. “Catalonia nu s-a confruntat niciodata cu un scrutin electoral atat de important”, a declarat Mas saptamana aceasta, la un miting electoral. Mas le-a spus alegatorilor ca vrea sa fie ultimul presedinte al Cataloniei ca parte din Spania. Un mandat puternic acordat lui Mas si altor lideri catalani de stanga pro-independenta va submina misiunea premierului spaniol Mariano Rajoy de a convinge investitorii internationali de stabilitatea financiara si politica a Spaniei. Guvernul conservator spaniol, deja acaparat de lupta impotriva crizei economice, se confrunta astfel cu o provocare majora: daca perspectiva unei eventuale independente ramane indepartata, se pune totusi in discutie perenitatea modelului autonomiei regionale, unul dintre fundamentele Constitutiei spaniole din 1978. In perioada tranzitiei democratice, catalanii si-au redobandit dreptul de a se exprima liber in limba lor, drept interzis in spatiul public in timpul dictaturii lui Franco (1939-1975). Frustrarile s-au acumulat in Catalonia in ultimii doi ani, dupa ce Tribunalul constitutional spaniol a decis reducerea statutului sau de autonomie extinsa, datand din 2006, eliminand articolul care o defineste ca o “natiune”. Pe acest teren foarte sensibil al identitatii, criza economica a reanimat frustrarile. Catalonia, la ora actuala una dintre cele mai indatorate regiuni ale Spaniei, acuza guvernul central ca o antreneaza intr-o prapastie financiara, solicitand Madridului “un pact fiscal”, echivalent celui de care beneficiaza Tara Bascilor si Navarra, care i-ar permite sa creasca regional impozitele.
